"O creastă purpurie îi împodobeşte capul,

Învelit în alb, un cocoş merge prin apropiere.

În viaţă rareori a scos vreun sunet,

Dar mii de uşi se deschid la strigătul lui."

Odată cu cântecul Cocoşului de Foc, în 28 ianuarie 2017, intrăm în Anul Cocoşului, al zecelea semn al zodiacului chinezesc. Inscripţia de pe tabloul unui cocoş a lui Tang Yin (1470-1524), cunoscut şi sub numele de Tang Bohu, pare a fi cea mai bună descriere a unui cocoş alb mândru, cu creasta purpurie, care rareori cântă în timpul zilei, dar atunci când vesteşte zorile, cântecul lui deschide uşile a mii de case. Anul Nou Chinezesc, cel al Cocoşului de Foc, începe în 28 ianuarie 2017 şi se încheie în data de 15 februarie 2018. Înainte de a intra într-un an nou, chinezii îşi curăţă întotdeauna casele, îşi plătesc datoriile, îşi cumpără haine noi, îşi vopsesc uşile, şi chiar se tund pentru a pune bazele unui an bun şi prosper şi pentru a intra în noul an aşa cum se cuvine.

Potrivit mitologiei antice chineze, după ce Zeul Pangu a creat Natura, Zeiţa Nu Wa a creat oamenii din lut, după asemănarea Zeilor. Dar înainte ca ea să fi creat omul, a creat cocoşii în prima zi, câinii în a doua zi, porcii în a treia zi, caprele în a patra zi, boii în a cincea zi şi caii în a şasea zi. Cocoşul a fost creat pentru ca fiinţele umane să cunoască timpul, câinele pentru companie şi pază, porcul şi capra pentru hrană, boul şi calul pentru a-l ajuta pe om la muncile agricole. Fiinţele umane au fost create numai atunci când celelalte creaturi indispensabile omului fuseseră create. În antichitate, chinezii puneau bileţele roşii pe coteţul puilor în prima zi, pe cuşca câinilor în a doua zi, pe cocina porcilor în a treia zi, pe ţarcul oilor în a patra zi, pe grajdul vitelor în a cincea zi şi pe staulul cailor în a şasea zi, arătându-şi astfel aprecierea pentru existenţa animalelor şi ca un semn al dorinţei ca ele să fie sănătoase în anul ce vine. Conform mitologiei chineze, în a 7-a zi, oamenii sărbătoresc crearea fiinţelor umane. Această tradiţie există de peste 2000 de ani. Cu toate că aceasta a dispărut în China continentală, utilizarea simbolului cocoşului pentru noroc a fost menţinută de poporul chinez.

.

Caracterul chinezesc pentru cocoş înseamnă "norocos". Cocoşul este prima creatură care se trezeşte dimineaţa şi le trezeşte apoi pe celelalte cu cântatul lui. Printre cele 12 semne zodiacale chinezeşti, Cocoşul este simbolul luminozităţii, el simbolizează trezirea la o zi luminoasă. Cocoşii sunt încrezători, harnici, inventivi, curajoşi şi talentaţi. Anul Cocoşului este un amestec de dreptate şi justiţie, deci va fi un an puternic, în care toată lumea va avansa şi va începe lucruri noi. Va fi o perioadă incredibil de activă şi dinamică. Vor fi destul de multe momente pozitive, dar şi importante situaţii complexe. Fiecare an zodiacal este asociat şi cu unul din cele cinci elemente: metal, lemn, apă, foc şi pământ. 2017 este Anul Cocoşului de Foc, care apare ciclic o dată la 60 de ani, şi este considerat onorabil şi integru. Anul oferă tuturor şansa de a se dezvolta şi de a câştiga mai mult prin hărnicie, responsabilitate şi încredere. Aşadar, aşteptăm cu toţii un an bun şi norocos în tot ce vom întreprinde în vieţile noastre. Şi pentru a afla ce pregătiri speciale fac chinezii de Anul Cocoşului de Foc, am stat de vorbă cu colega noastră, Yang Ying, pe numele românesc, Ileana. Ea este pasionată de arta culinară şi realizează o serie de emisiuni despre bucătăria chineză.

Spune-mi te rog, pentru început, cum va arăta masa ta pentru Anul Nou, cum ai alcătuit meniul？

Bună seara! Cina de Revelion este cea mai importantă masă a anului pentru chinezi. Meniul acestei mese îl voi stabili împreună cu familia. Pot să vă spun cu certitudine că va fi o masă bogată şi deosebită. Meniul va cuprinde neapărat peşte şi Niangao (o prăjitură făcută din făină de orez glutinos şi fructe uscate). Aceste două preparate nu lipsesc de pe masa chinezilor de Anul Nou. De ce? În limba chineză, caracterul pentru peşte 鱼 este omonim cu cel pentru surplus 余. Ca atare, consumul de peşte are sensul de a avea surplus în fiecare an, având semnificaţia de prosperitate. La fel şi Nian Gao, nian înseamnă an, 糕gao înseamnă turtă şi are aceeaşi pronunţie cu 高 înalt. Nian Gao simbolizează faptul că toate lucrurile vor fi mai bune în acest an, decât în cel care a trecut. Cred că aţi sesizat deja că este important ca reţetele din meniul de Anul Nou Chinezesc să aibă semnificaţii bune, ori prin pronunţia numelui, ori prin formă. Din acest motiv, pe masa chinezilor de Anul Nou apar des şi alte preparate precum pui, al cărui nume 鸡este omonim cu cuvântul吉 norocos, găluşti, pentru că forma lor rotundă simbolizează reunirea familiei şi rezultate satisfăcătoare, succes deplin. În trecut, în meniul meu de Anul Nou, carnea avea statutul absolut predominant. Odată cu îmbunătăţirea calităţii vieţii, în general, meniul devine treptat mai uşor, mai sănătos. De pildă, gătesc mai multe fructe de mare în loc de carne. Anul acesta, probabil, voi încerca unele preparate atât cu semnificaţii bune cât şi cu o formă şi o imagine frumoasă pe care nu le-am făcut până acum.

Ileana, există diferenţe între masa de Anul Nou din Beijing şi alte regiuni ale Chinei？

Da, există multe diferenţe. Ştiţi că China are un teritoriu imens şi 56 de naţionalităţi. Datinile culinare ale diferitelor regiuni se deosebesc. De pildă, la prima masă a Anului Nou tradiţional, noi, locuitorii din partea nordică a Chinei, mâncăm Jiaozi, iar cei din provincia Sichuan şi Municipiul Chongqing consumă Tangyuan (o supă cu bile din făină de orez vâscos cu umplutură dulce), locuitorii din provincia Hunan mănâncă Niangao, cei din unele zone ale provinciei Guangdong iau „masa pentru zece mii de ani", adică prepară odată mâncăruri suficiente pentru trei zile, pentru întreaga familie, cu semnificaţia de a nu-şi face griji pentru mâncare. De Anul Nou, în unele zone ale provinciei Hubei, principalele forţe de muncă din familie mănâncă picioare de pui cu semnificaţia de a câştiga bani, tinerii mănâncă aripi de pui, simbolizând zborul spre cer, aspiraţiile înalte. Capul de pui aparţine capului familiei cu semnificaţia de a avea parte de ceva deosebit, altfel. Locuitorii din Regiunea Autonomă Guangxi-Zhuang nu pot petrece Sărbătoarea Primăverii fără Zongzi, o mâncare tradiţională făcută din orez vâscos cu umplutură dulce sau cu carne. Pe masa de Revelion a locuitorilor din Shanghai, o farfurie de muguri de soia este de nelipsit, deoarece simbolizează promovarea şi bogăţia. Şi astfel de exemple ar putea continua.

Ştiu că pe parcursul Sărbătorii Primăverii chinezii au zile în care trebuie să mănânce, conform tradiţiei, anumite preparate. Care sunt acestea？

Aşa este. Conform tradiţiei, se consumă anumite preparate în unele zile ale Sărbătorii Primăverii. Ştiţi că Jiaozi are un statut special în bucătăria chineză, aşa cum au sarmalele pentru români. Se consumă cu multe ocazii importante. În prima zi a Anului Nou, chinezii mănâncă neapărat Jiaozi (colţunaşii chinezeşti). Jiaozi, pregătit anticipat, se mănâncă la prima oră după trecerea în noul an în speranţa de a avea fericire şi bogăţie pe parcursul întregului an. Există şi o tradiţie interesantă. Se împachetează într-un Jiaozi o bomboană sau o arahidă sau chiar o monedă care reprezintă o viaţă dulce, longevitatea şi bogăţia. Persoana care nimereşte acest Jiaozi special va fi cea mai norocoasă în noul an. În 2 ianuarie, conform calendarului tradiţional, se consumă tăiţei pentru ca toate lucrurile să se deruleze în bune condiţii, în noul an. În a treia zi a Anului Nou este Ziua Meiului. În această zi se face o rugăciune pentru un an îmbelşugat şi este interzis consumul de orez. În partea nordică a Chinei se mănâncă Hezi (un fel de cutii cu umplutură cu legume şi ouă sau carne). Apoi, în 5 ianuarie, oamenii consumă Jiaozi pentru a sărbători încheierea zilelor cu tabuuri şi cu speranţa de a avea noroc şi bogăţie. Şi mai este o explicaţie. Atunci când facem Jiaozi, lipim marginile foiţei de cocă, ca atare consumul de Jiaozi simbolizează lipirea gurii celor răi, pentru ca ei să nu poată spune vorbe urâte. Chinezii de etnie Han, principala naţionalitate din China, consideră că a şaptea zi a Anului Nou este ziua Fiinţelor, a Omenirii. Ca atare, se consumă în această zi tăiţei cât mai lungi care semnifică longevitatea.

Cum ţi se pare bucătăria chineză comparativ cu cea occidentală？

Bucătăria chineză este cu totul diferită de cea occidentală. Cuprinde opt mari şcoli culinare. Bucătăria chineză diferă mult de la o regiune la alta. De pildă, în provinciile Sichuan şi Hunan, mâncarea este foarte iute, iar în alte regiuni, oamenii preferă mâncarea mai dulce. Avem foarte, foarte multe feluri de ingrediente, condimente şi moduri de preparare a reţetelor. Comparativ cu reţetele occidentale, cred că mâncarea chinezească este mai uşoară. Noi folosim mai puţină carne, mai multe legume. Utilizăm foarte rar unt şi brânză. Prăjim în ulei mai puţin, călim mai mult, fierbem sau gătim la aburi. Şi, de obicei, nu fierbem legumele piure. Încercăm să păstrăm forma şi gustul original al alimentelor. În ce priveşte însă prăjiturile, prefer să gătesc mai mult reţete occidentale care sunt foarte diversificate.

Ce te inspiră, în general, să găteşti？

Am învăţat unele metode de gătit şi reţete de la mama şi de la prieteni, pe unele le-am făcut singură, bazându-mă pe experienţa acumulată, dar cele mai importante surse sunt cărţile, revistele, websait-urile, app-urile şi blogurile. Dezvoltarea Internetului a creat multe facilităţi în căutarea reţetelor dorite. Este o cale foarte rapidă şi convenabilă, chiar dacă selectarea acestora devine mai grea. Trebuie să accesez foarte des sait-urile şi blogurile de gătit faimoase în China ca să găsesc reţetele dorite. Şi, în ultimii ani, odată cu popularizarea Internetului mobil, folosesc mai des un app cu un conţinut culinar foarte apreciat de amatori, pentru că pot citi reţetele de la app pe telefonia mobilă sau Ipad, oriunde, în bucătărie, în drum spre birou. E foarte convenabil. Chiar din acest motiv, redacţia noastră a realizat şi un app numit Reţete Chinezeşti pentru rubrica noastră Bucătăria Chineză. Sper că app-ul nostru vă va ajuta şi pe dumneavoastră să descoperiţi bucătăria deosebită a Chinei.

Ileana, povesteşte-mi un An Nou Chinezesc pe care ţi-l aminteşti şi acum cu drag.

În general, îmi amintesc mai mult Sărbătorile Primăverii petrecute în copilărie. În memoria mea, atmosfera sărbătorii de atunci era mai caldă decât acum. Când eram copil, aşteptam în fiecare an cu nerăbdare Sărbătoarea Primăverii, pentru că atunci mama ne cumpăra haine noi şi ne prepara multe mâncăruri delicioase. În perioada sărbătorii răsunau peste tot artificii şi petarde asurzitoare, dar era plăcut. Şi noi, copiii, aprindeam petardele cu mare bucurie. Vizitam toate rudele din Beijing, aducându-le cadouri. Mergeam la iarmaroc să mâncăm gustări cu specificul diferitelor regiuni, să admirăm spectacole folclorice, să cumpărăm suveniruri mici şi interesante. În acei ani, Sărbătoarea Primăverii era plină de farmec şi de veselie pentru mine.

Cum vei petrece Sărbătoarea Primăverii în acest an？

O să petrec Revelionul cu familia. În perioada sărbătorii o să merg în vizită la rude, o să mă întâlnesc cu prieteni, şi mai trebuie să vin la serviciu două zile. La sfârşitul vacanţei voi face o călătorie în partea sudică a ţării.

Ce-ţi doreşti pentru noul an？

Îmi doresc ca în noul an să fim cu toţii sănătoşi, să avem mult noroc şi spor la treabă! Sper să avem mai multe zile senine, să avem inima plină de soare şi bucurii! Şi îmi doresc să pot găti mai multe mâncăruri delicioase pentru cei dragi! La mulţi ani, tuturor prietenilor!

La mulţi ani şi ţie şi să-ţi fie anul şi viaţa aşa cum îţi doreşti, Ileana. Îţi mulţumim pentru acest dialog şi te mai aşteptăm la emisiunea noastră.

Cu sufletele pline de speranţă, cu cele mai alese gânduri şi cu dorinţa de frumos şi pace, Alina şi Nina vă doresc petrecere minunată de Anul Nou Chinezesc şi vă mulţumesc că aţi fost alături de noi în anul care se încheie la emisiunea Cultura Chinei într-o ceaşcă. Vă aşteptăm şi în Anul Cocoşului de Foc! Xin Nian Kuaile! La mulţi ani! (Nina F.Gherman, fotografii realizate de Li Xin)