În secolul XXI, schimbările geopolitice au generat cu adevărat o lume multipolară, în care noii actori globali aduc noi idei despre modul de schimbare a sistemelor naţionale şi ordinea internaţională, apreciindu-se că ordinea existentă devine mai fragilă. „Atâta timp cât ţările interacţionează pe baza unor interese comune, mai degrabă decât pe baza unor valori comune, în măsura în care acestea vor fi în măsură să coopereze", fragilitatea va fi limitată. Se subliniată, de asemenea, că actorii nestatali sunt acum capabili să perturbeze sistemele naţionale şi globale, inclusiv prin atacuri cibernetice. Iată de ce, pentru a rezista acestei ameninţări, ţările nu se pot proteja izolându-se, singura cale fiind aceea de a asigura că globalizarea asigură beneficii pentru toată lumea.

O a treia provocare pentru liderii lumii este reprezentată de (3) restabilirea creşterii economice mondiale. O creştere diminuată se traduce prin standarde de viaţă permanent mai mici: cu o creştere anuală de 5%, este nevoie de 14 de ani pentru a dubla PIB-ul unei ţări; cu o creştere de 3%, este nevoie de 24 de ani, condiţie în care dacă situaţia curentă va persista, copiii şi nepoţii noştri s-ar putea să trăiască mai rău decât predecesorii lor. Aceasta în condiţiile în care economia globală ar trebui să creeze miliarde de locuri de muncă pentru a cuprinde o populaţie în creştere, care se estimează să ajungă la 9,7 miliarde până în 2050, de la 7,4 miliarde în prezent.

O a patra provocare va fi viza (4) reforma capitalismul de piaţă şi restabilirea unui pact între afaceri şi societate. Pieţele libere şi globalizarea au îmbunătăţit nivelul de viaţă şi au scos oamenii din sărăcie, însă în paralel au fost dezvoltate defecte structurale, alimentând reacţii politice şi subliniind necesitatea de a crea structuri permanente pentru echilibrarea stimulentelor economice cu bunăstarea socială.

În cele din urmă, liderii vor trebui (5) să abordeze criza generalizată în formarea identităţii, care a rezultat din erodarea normelor tradiţionale de-a lungul ultimelor două decenii. Globalizarea a făcut lumea mai mică, dar mai complexă, mulţi oameni pierzându-şi încrederea în instituţii. Iată de ce, mulţi oameni se tem pentru viitorul lor, căutând idei comune, dar distincte, care pot asigura motivaţii pentru a continua.

Aici, organizatorii Forumului Davos subliniază că în 2016 alegerile politice au fost câştigate de populişti „prin stimularea credinţelor reacţionare şi extreme", lideri responsabili trebuind să recunoască temerile şi furia oamenilor ca fiind legitime, oferind surse de inspiraţie şi planuri constructive pentru construirea unui viitor mai bun.

În faţa acestui cadru general, Forumul Davos va fi în premieră gazda unui lider al R.P. Chineze, preşedintele Xi Jinping urmând să prezinte un discurs în faţa participanţilor. Vizita în Elveţia şi participarea la forum, marchează un prim pas făcut de China în anul 2017 nu doar în Europa, ci în cadrul economiei şi noii ordini mondiale, în condiţiile în care preşedintele Xi Jinping a anunţat deja că va face apel pentru asigurarea unei "globalizări incluzive", filozofie care include combaterea protecţionismului care riscă să ducă la o nouă împărţire a economiei mondiale.

Într-un articol semnat de Xi Jinping, publicat vineri, 13 ianuarie a.c., în cotidianul Neue Zürcher Zeitung (foto), intitulat Neue Zürcher Zeitung Neue Zürcher Zeitung Das schönste Glück auf Erden/Cea mai frumoasă fericire pe Pământ", preşedintele Chinei a transmis un mesaj întregii Europe privind necesitatea unui angajament comun de cooperare şi dezvoltare paşnică.

Între proiectele prezentate de Xi Jinping se regăsesc menţinerea schimburilor şi impulsionarea mecanismelor de consultare, alături de înţelegerea reciprocă pe teme care vizează interesele de bază şi preocupările majore.

Evidenţiind interesele şi preocupările în cadrul relaţiei bilaterale China-Elveţia, preşedintele Xi a subliniat şi posibilitatea intensificării cooperărilor China-Europa prin intermediul iniţiativei "O centură, un drum", Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB) şi a mecanismului de cooperare China - Ţările Europei Centrale şi de Est (CEEC).