Interviu cu artistul Grigore Leşe

Domnule Grigore Leşe, bine aţi venit în China, în primul rând!

Doamne ajută! Sunt pentru a treia oară în China.

Ce-aţi adus din zestrea României, la Beijing, la Târgul Internaţional de Carte？

Ştiţi ce-am adus？Am adus România nevăzută, cu alte cuvinte, România adevărată. Noi trebuie să stăm în România ca să putem cunoaşte oamenii, să-i cunoaştem îndeaproape, să le cunoaştem obiceiurile, să le cunoaştem muzica, să le cunoaştem viaţa socială, economică, cum gândesc. Aşa, trebuie să stăm cu ei. Nu trebuie să vedem România de pe fereastră. Trebuie să fim înăuntrul României şi atunci toate lucrurile sunt clare. Vedem mai bine. Îi simţim mai bine. Suntem cu inima. Ne putem citi cu ochii. Ei ne citesc pe noi, cu adevărat, oamenii din interiorul României şi eu îi citesc la fel. Asta am adus eu din România. Oamenii când mă văd, zic Grigore Leşe horeşte. Horeşte! Horitul la mine este o verigă din alte preocupări. Eu sunt realizator de emisiuni la TVR şi am realizat, pe parcursul a 7 ani, o emisiune la TVR Cultural, care s-a chemat La porţile ceriului şi am umblat în toate intersecţiile din România, am fost în Dobrogea, am fost în Bucovina, am fost în Maramureşul voievodal, am fost în Ţara Oaşului, am fost în Ţara Lăpuşului, am fost în Ţara Bihorului, am fost în Banat, am fost în Mehedinţi, am fost în Oltenia Subcarpatică, am fost în Vrancea, am fost în Transilvania, am fost în Câmpia Transilvaniei, am fost în Făgăraş, am fost în Ţara Făgăraşului, am fost în Ţara Oltului, am fost în Argeş, am fost la Titeşti, unde se zice că atunci când cântă cucul, se aude în trei judeţe. Asta am adus eu aici, la târgul de la Beijing. Cu alte cuvinte, astăzi, aici, prezint în premieră mondială, acest material nu a apărut în România, nu este cunoscut ca material editat pe DVD-uri. Oamenii au văzut episoadele pe TVR Cultural. Aveam emisiune, în fiecare duminică, de la ora 14.00. Toată lumea butona. Să vedem emisiunea lui Grigore, să vedem pe unde a mai fost. Şi eu acolo am adus oameni, am adus povestitori. Acest material conţine 10 unităţi. DVD-ul 1, Lumea nevăzută – Vasile Şanta din Rogoz, Ion Cornu din Gornoviţa, China Ion din Rohia. DVD-ul 2, Păstrătorii – Nastasia Bloghi din Cupşeni, Gherasim Cârtiţă din Ungureni, Măricuţa lui Axente din Suciu de Sus. DVD-ul 3, Pastorale – La coborâtul oilor, Păcurarul din Sebeş, Mărsul, Povestea unui cioban din Dobrogea, Mioriţa, cu un comentariu ştiinţific deosebit, ritual, horea în grumaz, despre căluş, am fost la Cezieni, am filmat căluşul pe adevărat, lirica funebră, am fost în Hunedoara, am înregistrat femeile din Hunedoara cu Cântecul bradului, am fost în Gorj şi am înregistrat femeile zoritoare. După aceea, minorităţi. Am şi ţigani, ţiganii din Ialomiţa. Au o poveste. Sunt zone cosmopolite, unde trăiesc ţigani şi evrei şi unguri şi români şi aromâni şi-i o lume interesantă. Oamenii s-au influenţat între ei. După aceea, am comunităţi, oameni din Maramureş, Pupăză, fie iertat, Goja Pătru, Moşucu din Bogdan Vodă, oameni din Năsăud, din Zagra, oameni de toată isprava. Cu alte cuvinte, am prezentat pe aceste DVD-uri, oameni de ţâiş şi de ispravă. După aceea, scrisori de pe front, fiindcă noi, românii, avem o poveste deosebită despre războaie, despre participarea României în primul război mondial, în al doilea război mondial, prin câte am trecut. Că noi am fost aceia care am ţinut spatele la popoarele migratoare. Alţii şi-au consolidat cultura şi noi a trebuit să ne apărăm. Acum a venit vremea să ne punem şi noi la punct cu cultura, să ştim că avem şi noi un cuvât de spus în lumea asta. N-om fi noi buricul pământului, că nu ştim niciodată unde-i buricul pământului. Acuma-i în Occident. Mâncăm, ne îmbrăcăm, învăţăm după occidentali. A sosit şi vremea noastră. Suntem într-un neam mai mare şi cine a avea proiecte îndrăzneţe în Europa, a învinge. Cine nu, nu. Aşa-i şi aicea la târg. Aici venim să ne expunem. Să ne vadă lumea. Numai că trebuie să ştim cum ne putem expune, cât ne expunem, ce spunem, şi dacă ştim spune despre noi. Şi trebuie să spunem adevărul. Când spunem adevărul, înseamnă că avem libertate. Când vrem să demonstrăm ceva pe moment înseamnă că avem voinţă şi toată voinţa asta e legată de natură şi după aceea, colindatul. Am colindat cu huţulii din nordul Bucovinei, am fost la colindat în Şinca Nouă, am fost la Titeşti, m-am întâlnit cu Gheorghică colindătorul din Şinca Nouă, colindătorii din Boişoara şi Titeşti, colindătorii huţuli. Muzicanţi, apoi la muzicanţi, ce muzicanţi avem noi în centrul Europei, acolo unde suntem noi. Că noi dacă stăm în centrul Europei, înseamnă că avem un suflet oriental. Muzicile au venit din Orient, de la gurile Dunării. Avem un suflet oriental în muzică, avem un suflet occidental, dar mai avem un suflet propriu. Suntem în periferie. Periferia, câteodată, te pune în avantaj. Vedem totul de acolo. Vin peste noi tot felul de muzici, din Occident, din Orient, şi noi, acolo, în curbura, cum se spune, Carpaţilor, frământăm. Şi am frământat sute de ani. Şi din frământătura asta o ieşit ce-o ieşit din noi şi-o apărut şi acest material pe aceste DVD-uri. Muzicanţii. De unde-s muzicanţii？Din Goicea, cu Budulică, ceteraşi, cum cântă ăştia în ceteră de iese fum. După aceea, Zaim ţambalagiul din Gura Humorului. Un ţambalagiu, ţigan turc. Lăutari din Gorj. Este un sat în Gorj numai din lăutari. Pe casă scrie aşa – Gurist, Basist, Contralău, Viorist, scrie pe casă. La toată casa-i câte un muzicant. Din asta trăiesc. Ceteraşi. Pe Isidor din Oaş, îl am aici. Pe Mucea din Bucovina. Ceteraşii din Greceşti, Dolj. Am ceteraşi din Oltenia, din Transilvania, de unde nu am? Şi-apoi vin povestitorii. Vin poveştile. Poveştile lui Liţă Veta din munţii Sebeşului. Povestea lui Valeria din munţii Apuseni. Povestea lui Marin Şchiopu din Dârvar, zis Mambo Siria şi atâtea şi atâtea. Acesta-i materialul. Şi după ce am umblat atâta, cum am putut vedea şi ce-am văzut? Întâi am umblat şi după ce am umblat am intrat în biblioteci. Să văd cum au văzut şi alţii. Şi ştii cum sunt românii? Uite, am scris aici. Manifestările românilor sunt călăuzite de gura lumii. Se îmbracă, mănâncă şi horesc ca lumea. Statornicia lor ţine de gura lumii. Lucrul la stat i-a scos din rost. În ziua de astăzi, ei trăiesc cu dorul de rost. Nu au o frăţietate a gândirii, nu au spirit social câteodată. Românii se organizează în grupuri de muncă. Mai demult, în clăci, şezători şi atunci aveau o izbândă. Singuri nu reuşesc. Câteodată, îşi nesocotesc legământul, rânduiala timpului la desfătări şi fapte nesemnficative devin apăsătoare. Au metehnele lor şi prin ele viaţa li se preface în frumuseţe. Sunt ospitalieri, evlavioşi, căutători de adevăr, răbdători, inventivi şi adaptabili. Prin aceste documentare, avem cheile rânduielii şi alfabetul rostului. Putem deschide inimile oamenilor spre simplitate. Suntem prinşi în lanţul pentru frumos. Eu zic să vă bucuraţi de aceste DVD-uri.