Nu vă pot lăsa să plecaţi de aici, din Beijing, fără să ne povestiţi cum a fost momentul acela în care aţi concertat pe altarul României, la crucea de pe vârful Caraiman, la 2.300 de metri înălţime.

A fost cel mai înălţător moment pentru mine, pentru identitatea mea şi pentru simţirea mea şi de om, şi de român şi de creştin şi pentru spiritul care mi-a fost transmis şi inoculat încă de la 2-3 ani de tatăl meu, umanitarist. Tata, de la 3 ani, îmi vorbea de umanitarism. Tata, de la 3 ani, îmi vorbea de lupta pentru pace. Tata îmi vorbea despre aceste concepte de iubire fără graniţe între oameni, între popoare. Aşa am trăit. Ce puteam să simt acolo, la cea mai înaltă cruce? Simţeam că sunt egal cu toţi oamenii şi că le cânt lor şi le transmit lor bucuria mea din acel moment, bucuria sunetului meu, bucuria sufletului meu, bucuria muzicii mele care este a lor, bucuria de a fi împreună, toţi, de-a fi nişte fraţi care trebuie să ne iubim, să ne respectăm.

Vă mulţumim pentru aceste gânduri şi cuvinte frumoase şi pentru că ne-aţi vrăjit, ca de fiecare dată, cu sunetele naiului dvs.

Şi eu vă mulţumesc şi, de fiecare dată, am să fiu alături de dvs., de poporul chinez, de cultura chineză şi îmi doresc mult să realizăm acest vis, de-a face o şcoală în China de nai românesc şi chinezesc.

Să ştiţi că, ieri, când aţi concertat la Muzeul Naţional al Chinei am văzut câţiva chinezi care stăteau în jurul meu, cu lacrimi în ochi …

Este cel mai mare compliment pe care îl poate primi cultura română. Este cel mai mare compliment pe care îl poate primi un artist, ca cineva dintr-o altă zonă, cu o cultură diferită, aşa-zis diferită sau un limbaj diferit, să aibă această emoţie, lacrimi în ochi, de bucurie sau de dor sau de tristeţe sau de melancolie, la ceva unde se regăsesc, dar de fapt nu-l cunosc, dar de fapt acolo există, pentru că toţi venim din acelaşi loc.

Artistul român Nicolae Voiculeţ a adus în China o bucăţică din pământul şi sufletul românesc, sunetele naiului său răsunând, joi (28 ianuarie), la vernisajul expoziţiei-eveniment "Comorile României", care a avut loc la Muzeul Naţional al Chinei, iar vineri (29 ianuarie), la Institutul Cultural Român din Beijing, spre bucuria invitaţilor chinezi şi români. Interpret, compozitor şi dirijor, el a susţinut două recitaluri de excepţie cu cântece folclorice româneşti, promovând România în China şi evidenţiind puterea sunetului şi a autenticităţii româneşti, prin nai. Apoi, luni (1 februarie), Nicolae Voiculeţ a vizitat Radio China Internaţional, unde s-a întâlnit cu membrii secţiei de limba română, chinezi şi experţi străini, cu care a discutat despre posibilităţile de colaborare în domeniul cultural şi artistic dintre România şi China. El a felicitat redacţia pentru modul în care promovează relaţiile şi prietenia dintre cele două popoare. Nicolae Voiculeţ a vizitat, apoi, studiourile de înregistrare şi expoziţia despre istoria radioului. În vitrina cu cadouri şi obiecte româneşti, el a avut plăcuta surpriză să descopere … un nai. A zâmbit şi a subliniat, încă o dată, că el a adus, de fapt, naiul românesc înapoi acasă, în China, pentru că naiul are şi această identitate milenară de 5000 de ani în China.

Felicia Nina Gherman

Radio China Internaţional – secţia de limba română

Beijing, 29 ianuarie 2016