Remitenţele, ceea ce trimit imigranţii în ţările lor de origine, sunt un mijloc tradiţional de sprijin financiar pentru membrii familiei, rămase acasă. China, a patra sursă de imigranţi şi naţiunea cea mai populată a lumii, a crescut atât volumul cât şi fluxul sumelor.
Dilip Ratha, economist principal al departamentului pentru imigraţie şi remitenţe din cadrul Băncii Mondiale, susţine că "intrările (în China) au crescut rapid la 24%, în 2008, urmate de o cădere la 13%, în 2009.
Creşterea din 2008 ar putea avea legătură cu tragicele evenimente din 12 mai, când China a fost afectată de un cutremur de magnitudine 8 grade pe scarea richter. Atunci, remitenţele chineze au sărit de la 38,39 miliarde USD, în 2007, la 47,74 miliarde USD, în 2008.
Acum însă, situaţia s-a schimbat. "Ne aşteptăm să vedem o creştere a fluxurilor de remitenţe spre China până la 66 miliarde USD, în funcţie de revenirea economiei americane". Cea mai mare parte a celor 66 de miliarde USD preconizate pentru acest an provin din regiunea Asia-Pacific. Chinezii din comunităţile europene, de asemenea, trimit bani acasă, deşi valorile sunt mici în comparaţie cu cele trimise din estul şi sud-estul Asiei.
De exemplu, în 2012, chinezii din Hong Kong au trimis în partea continentală a Chinei 17 miliarde USD, peste un sfert din totalul remitenţelor din acel an.
La nivelul anului 2012, din Europa, fluxuri de remitenţe mai importante au fost înregistrate între Italia şi China 1,4 miliarde USD. Imigranţii chinezi din Spania au trimis în China 991 milioane USD, cei din Germania 899 milioane USD, din Marea Britanie 712 milioane USD, iar din Franţa 614 milioane USD.
Datele statistice ale Băncii Mondiale arată că există riscul apariţiei unor erori ca urmare a estimărilor în plus, în condiţiile în care multe ţări nu urmăresc traseul fondurilor trimise sau primite.
Potrivit datelor prezentate de Eurostat, în luna februarie a.c., Uniunea Europeană prezenta un deficit persistent al intrărilor, în comparaţie cu ieşirile. "Cu alte cuvinte, cele 28 de state membre UE continuă să rămână contributoare nete la economiile străine".
În condiţiile în care, în cultură tradiţională chineză, familia este unitatea de bază a societăţii, iar conceptul extins al familiei include şi prietenii apropiaţi care sunt adesea consideraţi "fraţi" şi "surori", este firesc să fie asigurat un sprijin pentru cei rămaşi în China, susţine Victor Lum, vice-preşedintele biroului de consultanţă Well Trend din Beijing.
Pe de altă parte, câştigul banilor nu mai este pentru chinezi singurul motiv pentru care părăsesc ţara de origine. "Ei doresc un statut social. Câştigurile sunt folosit deseori pentru a fi trimise acasă, pentru a returna datorii sau "împrumuturi rechin". De asemenea, ei îşi cheltuiesc banii pe a aduce pe altcineva alături de ei", susţine Amy Liu, profesor asistent la Universitatea Austin din Texas.