Domnule profesor, care sunt provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ în secolul în care trăim?

Foarte multe sunt provocările. Istoria ne oferă foarte multe pilde, ne oferă exemple de rezolvare a unor chestiuni complicate, dar în acelaşi timp istoria înseamnă multă cultură generală, înseamnă multă cunoaştere, pentru că, de fapt, istoria cuprinde toată experienţa omenirii. Şi aşa cum experienţa personală a unui om vârstnic pentru tineri e extrem de valoroasă şi de importantă şi nu trebuie subestimată, experienţa omenirii, experienţa comunităţiilor umane este la fel de importantă şi istoria ne provoacă în fiecare zi, adică ne oferă capcane pe care să le putem rezolva în funcţie de rezolvările care s-au dat la un moment dat. Fireşte, niciodată istoria nu se repetă identic, de aceea şi prezentul este fascinant şi viitorul şi mai fascinant, dar istoria ne oferă căi de gândire, căi de urmat şi, uneori, chiar soluţii.

Din delegaţia română condusă de dvs. au făcut parte 11 profesori şi cercetători români, dintre care opt au afiliere la universitatea pe care o conduceţi sau la Filiala Cluj a Academiei Române. Cum vedeţi prezenţa României la acest congres important, considerat 'Olimpiada ştiinţelor istorice'? Dar a Universităţii Babeş-Bolyai?

Prezenţa României a fost una, să zicem, mijlocie, echilibrată, am fi putut fi şi mai mulţi şi mai buni, probabil, dar au fost câţiva factori care n-au fost să spuem foarte favorabili, în primul rând distanţa. Ştiţi că un drum din România până la Jinan presupune schimbarea unor avioane, presupune un timp îndelungat şi presupune costuri destul de ridicate. Însă, după părerea mea, fiind prezenţi 10-11 istorici români am făcut faţă cu brio. Prezenţa universităţii noastre şi a Clujului, în general, este mai mult decât lăudabilă. De altfel, conform unei clasificări a disciplinelor şi a universităţilor, care s-a făcut în 2011, istoria, ca departament şi componenţă la Cluj, este pe primul loc în România. Aşa că era firesc la istoricii clujeni să ne reprezinte foarte bine şi trebuie să vă spun că la Comisia Internaţională de Demografie Istorică, unde în urmă cu 40 de ani, era ales preşedinte profesorul meu, academicianul Ştefan Pascu, fost rector al acestei universităţi, are din nou un preşedinte român, pe colegul nostru, prorector al universităţii, profesorul Ioan Bolovan. Aşa că, suntem extreme de mândri că, pentru următorii 5 ani, cel puţin, cercetările privind istoria populaţiei, lucru care-i foarte important pentru întreaga comunitate internaţională, dar pentru China în mod special, studiile de istorie a populaţiei se află în mâini bune şi vor fi dirijate de istorici extraordinari din ţări precum Franţa, Olanda, Cehia, Polonia, toţi aceştia conduşi de un istoric d ela universitatea noastră cum spuneam, profesorul Bolovan.