Luptând eroic pe frontul spaniol

După intrarea în Spania, au luat trenul trecând prin Barcelona şi au ajuns la Albacete, unde se afla cartierul general al Brăgăzilor Internaţionale. Primind o instruire de scurtă durată, au fost repartizaţi în spitalele sau echipele medicale create de Brigăzile Internaţionale. David Iancu a fost repartizat într-o staţie medicală a căilor ferate subordonată spitalului Cabeza de Buey ale Brăgăzii Internaţionale a 13-a şi apoi la staţia medicală subordonată Corpului al 18-lea, răspunzând de recepţionarea răniţilor, acordarea primului ajutor medical şi transferarea lor în spitalele din spatele frontului.

Au luptat împreună cu unităţile armatei republicane spaniole pe câmpurile de bătălie din vestul şi nordul Spaniei, înfruntând deseori raidurile aeriene şi ale artileriei trupelor lui Franco, salvând răniţi. În vâlvătăile războiului, au găsit şi timp să înveţe limba spaniolă și au putut citi ziarele locale. Astfel, au aflat din presa locală despre incidentul de la 7 iulie de la podul Marco Polo din Beijing şi de rezistenţa poporului chinez împotriva agresiunii japoneze. Când Iancu a lucrat în spitalul din localitatea antică Vich, doctorul român dermatolog Bucur Clejan lucra la spitalul din Moya, din apropiere. Astfel, Bucur Clejan şi David Iancu, doi doctori români, s-au întâlnit pentru prima dată şi s-au împrietenit.

Retragerea din Spania şi lagărele din Franţa

În toamna anului 1938, armata guvenului republican spanion a suferit mari pierderi. Brigăzile Internaţionale au decis să se retragă. În februarie 1939, doctorul David Iancu, în calitate de şef al Brigăzii din Balcani, i-a condus pe voluntari în retragetre spre graniţa Franţei, înfruntând raidurile aeriene fasciste. Au părăsit cu lacrimi în ochi teritoriul Spaniei, pentru care şi-au dăruit tinereţea şi sângele. După intrarea în Franţa, au fost dezarmaţi şi aruncaţi de jandarmii francezi în lagărele din Saint Cyprien şi Gurs. În cursul detenţiei, în ciuda condiţiilor vitrege, plini de încredere în libertate, voluntarii Iancu, Clejan dar şi alţi doctori români, au deschis un cabinet medical, acordând asistenţă medicală voluntarilor din lagăr veniţi din diferite ţări. Ei au redactat şi tipărit confidenţial publicaţia Libertatea, prezentând şi relatând situaţia din Europa. Urmărind îndeaproape evoluţia situaţiei din China, au mai redactat o ediţie specială, solidarizându-se cu lupta poporului chinez de rezistenţă împotriva agresiunii japoneze.