China intenţionează să revoluţioneze sistemul administrativ teritorial dezvoltând un megalopolis cu o dimensiune apropiată de suprafaţa României şi cu o populaţie care va ajunge la 130 de milioane, de şase ori mai mare decât cea din zona metropolitană New York. Viitorul mega-city va cuprinde actuala capitală Beijing, zona industrială estică Tianjin şi provincia Hebei. Viitorul megalopolis va purta numele Jing-Jin-Ji 京津冀 (Beijing-Tianjin-Hebei).

Pentru o cât mai bună administrare şi mobilitate în viitorul megalopolis, guvernul central chinez a demarat un amplu proces de consulare şi analiză, în care sunt incluse instituții locale, provinciale şi de nivel național, alături de specialişti în diverse domenii, de la ştiinţe sociale, economice, medicale, până la cele care vizează infrastructura şi aglomerările urbane. Pentru a înţelege cât de important este acest proiect, este suficient să observăm implicarea directă a preşedintelui Xi Jinping care a aprobat ambiţioasele planuri.

Planurile stabilite pentru viitorul apropiat includ proiecte de construcţie rapidă de spitale, şcoli, reţele rutiere, feroviare supra şi subterane. De asemenea, fiecare oraş inclus în mega-city va avea un rol economic bine stabilit: Beijing se va concentra pe activităţile administrativ – cultural – tehnologice, în timp ce Tianjin va deveni o bază de cercetare şi producţie. În ceea ce priveşte rolul Hebei se presupune că acesta va fi acela de a gazdui mica industrie, cu predilecţie cea destinată pieţelor textile.

În privinţa infrastructurii, autorităţile chineze au în vedere dezvoltarea unui sistem feroviar de mare viteză, cu trenuri care să ruleze cu 250-300 km/h, care să permită celor din mediul urban să reducă la maxim durata navetei către şi de la locurile de muncă.

Planurile de viitor vizează dezvoltarea unei reţele care să traverseze strâmtoarea canalului Bohai şi a unei artere de transport din zona de Est a Chinei, o combinaţie de reţele maritime, aeriene şi terestre. Acestea vor conecta Peninsula Liaodong, Peninsula Shandong şi Jing-Jin-Ji, ca un întreg, încurajând dezvoltarea integrată a economiei în zona de Nord a Chinei, dar şi în Nord-Estul Asiei. În acest context, poate fi luată ca reper dezvoltarea infrastructurii subterane din Beijing care, în mai puţin de zece ani şi-a triplat capacitatea.

Potrivit presei chineze, una dintre principalele probleme ale Jing-Jin-Ji va fi legată de nivelul de poluare, în condiţiile în care zona este grav afectată de poluare. Anual, aici sunt emise aproximativ 1,590 milioane tone metrice de emisii SO2. În aceste condiţii, în interiorul viitorului mega-city, până în anul 2017, se intenţionează reducerea consumului de cărbune 63 tone metrice.

Enunţat pentru prima dată în urmă cu mai bine de cinci ani, proiectul Jing-Jin-Ji va include şi o profundă reorganizare administrativă a actualei capitale Beijing. Potrivit discuţiilor preliminare, cele şase actuale inele concentrice (centuri ocolitoare interioare) vor separa capitala care va rămâne în interiorul inelelor 1 şi 2, de exteriorul viitorului megalopolis.

Surse: China Daily, Xinhua, Radio China Internaţional, New York Times