România a intrat în atenţia publicului chinez, după ce, zilele trecute, oficialităţile chineze au prezentat un clasament al celor mai importante evenimente ale anului 2014, înregistrate în Europa Centrală şi de Est. Informaţiile au fost distribuite în reţeaua "QQ.com", cel mai popular sistem de comunicare pe Internet din China, cu peste 800 de milioane de utilizatori autentificaţi cu date reale. Clasamentul a fost realizat având la bază informaţii selectate de Biroul pentru Europa de Est din cadrul Institutului chinez Rusia, Europa-Asia.

1. Fostul prim-ministru al României, Adrian Năstase, a fost din nou arestat sub acuzaţia de mită, fiind condamnat la patru ani de închisoare. Nastase a fost prim-ministru în perioada 2000 – 2004, a fost Preşedinte al Parlamentului, preşedinte al partidul de guvernământ Partidul Social Democrat. În iunie 2012, a fost condamnat la doi ani de închisoare, pentru strângerea ilegală de fonduri destinate campaniei electorale.

2. Independenţa Justiţiei rămâne un subiect fierbinte. Raportul privind Mecanismul de Cooperarea şi Verificare (MCV), prezentat de Uniunea Europeană în 2014, arată că reforma sistemului judiciar românesc şi buna guvernare în instituţii au înregistrat unele progrese, dar gradul de independenţă a Justiţiei este încă îngrijorător, cu impact negativ asupra luptei împotriva corupţiei, în special a corupţiei la nivel înalt. MCV, aplicat numai României şi Bulgariei, a fost înfiinţat de UE pentru a supraveghea reforma judiciară şi aspectele anticorupţie dintre cele două ţări.

3. Guvernul României a suferit modificări după ce fostul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, a anunţat că, în urma tensiunilor politice avute cu prim-ministrul Victor Ponta (PSD), liberalii părăsesc coaliţia de guvernământ. Noul Guvern a fost format din Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Conservator şi Uniunea Naţională pentru Progresul României. Cu toate acestea, coaliţia de guvernământ a fost marcată de instabilitate, UDMR părăsind guvernarea la sfârşitul anului.

4. Vizita oficială derulată de prim-ministrul Victor Ponta în R.P. Chineză. Cu această ocazie, cele două ţări au semnat acordul de cooperare şi utilizare paşnică a energiei nucleare. Partea chineză a apreciat că România ar trebui să profite de oportunitatea de dezvoltare a relaţiilor comerciale şi investiţionale bilaterale, simultan cu aprofundarea cooperării în domeniile cheie.

5. În alegerile pentru Parlamentul European, Uniunea Social-Democrată (formată din Partidul Social Democrat, Partidul Conservator şi Uniunea Naţională pentru Progresul României) a obţinut cele mai multe locuri (16), fiind urmată de Partidul Partidul Naţional Liberal (5), Partidul Democrat-Liberal (4), Uniunea Democrată a Maghiară din România (2) şi nou înfiinţatul Partid al Mişcării Populare (2). Prezenţa la vot a fost mai mare (32,44%), comparativ cu anul 2009 (27.67%).

6. Finala feminină a Open-ului francez, în care s-au confruntat Simona Halep şi rusoaica Maria Sharapova, a devenit cea mai spectaculoasă finală de simlplu a anului. Todată, a fost prima finală în care a evoluat un sportiv din România, după anul 1978.

7. Contribuţia la asigurările sociale plătite din salarii a fost redusă cu 5%, de la 1 octombrie 2014.

8. Alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 au fost câştigate de candidatul Partidului Naţional Liberal, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care l-a învins, în al doilea tur de scrutin, pe actualul prim-ministru Victor Ponta.

9. Cooperea economică România – China a înregistrat noi progrese după ce compania Goldwind Science&Technology Co. Ltd. a demarat proiectul energetic eolian în localitatea Mireasa (jud. Constanţa), proiect conectat la reţeaua electrică locală. Aceasta este primul proiect energetic cu turbine eoliene pe care China îl dezvoltă pe piaţa din Europa Centrală şi de Est. De asemenea, România a anunţat desemnarea companiei China Guangdong Nuclear investitor final la Centrala Nucleară de la Cernavodă, unităţile 3 şi 4.

10. Noul guvern a emis o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii de compensare a revoluţionarilor. Una dintre cele mai importante schimbări cu privire la revolta din 1989 vizează redefinirea termenelor "revoluţionar", "luptător cu rol decisiv", "contribuţie specială", "rănit în revoluţie". În aceste condiţii, persoane care s-au bucurat de compensări din partea statului, începând din 2015 nu mai sunt eligibile.