Cât despre realizarea filmului, Germain Kanda spune că a fost o adevărată aventură. "Echipa a fost mică, pozitivă şi pusă pe treabă. De la experimentele realizate în casă, până la urcatul cu telecabina pe Sfinx pentru filmarea aparatului de înregistrat, fiecare secvenţă este însoţită de o poveste. Naratorul, interpretat de actorul George Costin, este prezenţa ce a echilibrat şi a oferit verticalitate secvenţelor prin ton şi atitudine".

L-am întrebat pe tânărul student dacă pe parcursul filmărilor a avut parte de o experienţă mai deosebită. "Secvenţa cu copiii din cadrul unei şcoli speciale pentru deficienţi de auz a fost cu siguranţă o surpriză şi o experienţă puternică pentru noi, una care ne va rămâne mereu în minte. Prin ei am reuşit să demonstrăm faptul că vibraţia nu se aude în aceeaşi măsură pe cât se simte, iar ei ne-au arătat acest lucru, printr-un dans".

Încurajat de profesorii lui şi ajutat de Biroul de relaţii internaţionale al universităţii, Germain Kanda a trimis filmul la mai multe festivaluri, având numeroase proiecţii în ţări din Europa. "Era o zi obişnuită. Eram la facultate când Biroul de relaţii internaţionale mi-a comunicat faptul că am câştigat Marele Premiu pentru Film Experimental, în cadrul festivalului Sichuan TV Golden Panda Awards, din Chengdu. A fost o răsuflare pe care n-o voi uita, o răsuflare asemănătoare cu cea pe care o simţi atunci când urci către ceva şi, într-un final, ajungi şi iei liniştit un loc. Este o onoare să primesc acest premiu, este o onoare ca filmul să fie receptat în acest fel. Mă încearcă un sentiment plăcut. Ideea mea a fost apreciată, undeva, atât de departe de casă. Ca student, cred că este un început frumos. Iar în speranţa devenirii unui viitor regizor, acest premiu este o provocare pentru mine. Şi astfel, după aproape patru ani de când am renunţat la medicină, neliniştea mamei s-a transformat în bucurie şi încredere".

La întrebarea ce-l inspiră, ce-l face să fie creativ, Germain Kanda ne-a spus - "Puterea exemplului pozitiv, umorul, informaţia, conştiinţa şi spiritualitatea. Nu sunt pasionat de afişarea explicită a violenţei sau a oricărei denaturări sociale. Consider filmul o poartă de acces către oameni, nu cred că o exemplificare a aspectelor negative poate duce la înlăturarea lor. Ideea filmului s-a concentrat, în cea mai mare parte pe fenomenul vibraţiei, însă în final este subliniată liniştea ca fond de formare a vibraţiei. Concluzia finală a peliculei este următoarea: în timp ce vibraţia este ceea ce ne defineşte, liniştea este ceea ce poate fi definită de noi".