România are o relaţie foarte veche cu China, dar pe care, din păcate, România a cam abandonat-o în ultimii ani. Ce poziţie credeţi că ar trebui să adopte România faţă de Beijing, pentru a redeveni partenerul preferenţial al Chinei în Europa Centrală şi de Est?

M-am pronunţat deja acum câteva minute şi am spus că în perioada 2000-2004, Guvernul Năstase a dezvoltat o relaţie nu numai politică, dar şi economică foarte intensă cu China, care a fost abandonată în mare parte după 2005, nu ştiu resorturile care au determinat aceasta, dar oricum o încetinire a contactelor la nivel economic între România şi China, ceea ce n-a fost bine pentru România în primul rând, pentru că forţa capitalului chinez este foarte mare şi ştim că au posibilitatea de a face investiţii şi au interesul de a face investiţii. Ştim cu toţii că în afară de faptul că este al doilea partener al Uniunii Europene s-a creat şi o cooperare specială între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, în care China a pus la dispoziţie un fond de zece miliarde de dolari pentru investiţii în acest ţări, de acolo provenind şi miliardul care se duce la Rovinari. Deci putem accesa bani din această linie de credit pusă la dispoziţie de către China. Cred că acţiunea Guvernului României trebuie să fie una firească, aşa cum este şi cu partenerii din Uniunea Europeană sau cu Statele Unite ale Americii, o relaţie bazată pe încredere, pe reciprocitate, pe egalitatea de tratament între investitorii chinezi şi români, pe multă transparenţă, pe bună credinţă şi pe seriozitate, fireşte. Ce aşteaptă partea chineză să vadă de la partea română este deschidere şi dorinţa de a face proiecte, nimic altceva.

Aţi avut deja primele discuţii în grupul dumneavoastră de lucru, în cadrul comisiei. Care sunt primele concluzii?

Am fost încântat. Am avut deja întâlnire cu două companii foarte mari, una specializată în principal în hidroenergetică, una din primele 25 de companii din lume care şi-a manifestat interesul de a investi în România, cu interes special pentru investiţia de la Tarniţa Lăpuşteşti şi ne-am întâlnit, de asemenea, cu o subsidiară a CCCU-ului, foarte interesată de construcţia podurilor dunărene. Am văzut o deschidere foarte mare, s-a înţeles foarte bine faptul că nu există posibilitatea de a da garanţii guvernamentale şi şi-au manifestat încrederea că vom reuşi să găsim soluţii împreună cu Exim Bank-ul chinez şi o dorinţă foarte mare de a veni şi de a demonstra că se poate face. Mai mult decât atât, am asigurat că şi în privinţa licitaţiilor finanţate din fonduri europene, partea chineză a avut de foarte multe ori rezerve, are şi acum, spunând că nu au acces la ele. Şi am spus, nu este adevărat. Orice companie chineză, ca orice altă companie din uniune sau din afara spaţiului unional are acces în condiţii de competiţie deschisă, în condiţiile stabilite de Uniunea Europeană şi la noi de legislaţia achiziţiilor publice, am încercat să le transmit un sentiment de încredere, să participe cu toată încrederea la aceste licitaţii finanţate din bani europeni, că au dreptul să câştige la fel de mult ca orice alt competitor.

Domnule ministru vă mulţumesc pentru acest interviu, mult succes în cadrul negocierilor de aici.

Şi eu vă mulţumesc.

Felicia Gherman, Radio China Internaţional – Secţia română

Beijing, 3 septembrie 2013