Guvernul şi-a propus să înceapă în acest an reformarea reeducării prin muncă, un gen de pedeapsă administrativă care permite în prezent reţinerea cetăţenilor cu până la patru ani, fără un proces deschis, s-a arătat în cadrul Conferinţei naţionale de studii politice şi juridice, desfăşurată recent la Beijing.Tensiunile sociale au fost în creştere în ultimii ani au arătat experţii subliniind că acestea s-au datorat în parte faptului că a crescut sensibilitatea cetăţenilor legat de drepturile omului, în timp ce, reformele juridice au rămas în urmă. Iminenta reformare a sistemului re-educării prin muncă aruncă o nouă lumină asupra viziunii populaţiei privind justiţia şi aplicarea acesteia. Chinezii optează pentru judecarea conform literei legii, măsură care consideră ei contribuie la asigurarea drepturilor lor constituţionale.

Re-educare prin muncă a fost aprobată şi a intrat în vigoare în 1950, perioadă în care Partidul Comunist din China încerca consolidarea republicii nou-înfiinţate şi reaşezarea ordinii sociale. Sistemul legislativ a fost modificat la sfârşitul anilor 70, începutul anilor 80, fiind incluse noi reglementări, iar reeducarea prin muncă spun mulţi specialişti, a ajuns să contrazică legile cadru, inclusiv Constituţia. Pentru a fi adaptată schimbărilor generale care au avut loc în sferele sociale şi economice din China, Constituţia a mai fost modificată de patru ori între 1988 - 2004, i s-au adus completări notabile, inclusiv referitoare la protecţia drepturilor omului şi a proprietăţii private.

Reformarea acestui sistem, al reeducării prin muncă, e în mod evident o decizie lăudabilă, ţinînd cont că pedeapsa prin care o persoană poate fi privată de libertate prin decizia unui reprezentant al unui departament de siguranţă publică, e de mult timp o măsură controversată. Oamenii legii spun că nu se poate nega faptul că reeducarea prin muncă, mai degrabă sub forma de muncă în folosul comunităţii, are aplicabilitate în cazul celor care au comis infracţiuni minore care nu necesită condamnarea la închisoare. Utilizarea sa însă, dacă nu e bine supravegheată, poate duce la încalcarea drepturile celor care fac obiectul acesteia. Ceea ce explică de ce mulţi chinezi susţin cu fermitate ca sistemul să fie desfiinţat, mai ales că această pedeapsă administrativă a devenit în multe cazuri o modalitate de constrângere, unele autorităţi locale aplicând-o şi în cazul unor petiţionari neascultători. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al lui Tang Hui a cărei fiică minoră a fost violată. Ea a cerut cu insistenţă, ani la rând autorităţilor, să-i aducă în faţa justiţiei pe toţi vinovaţii, în speranţa că departamentul local de securitate publică va face acest lucru. Autorităţile locale au apreciat însă că femeia creează tulburare şi au condamnat-o la o perioadă de reeducare, într-o tabără de muncă. Pedeapsa a fost însă revocată ca urmare a avalanşei de critici aduse atât în presa scrisă cât şi pe Internet.

1 2