Care sunt domeniile spre care se orientează sau ar putea să se orienteze investitorii chinezi în ţările central şi est-europene şi în special în România, ţinând cont şi de specificitatea economiilor acestor ţări?

În ultima perioadă, relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est au cunoscut o dezvoltare foarte rapidă. Dacă în anul 2001 valoarea schimburilor comerciale dintre China şi Europa Centrală şi de Est se cifra la doar 4,3 miliarde USD, în anul 2011 volumul export - import dintre China şi România a depăşit această cifră, iar volumul schimburilor comerciale dintre China şi Europa Centrală şi de Est s-a ridicat la aproape 53 miliarde USD, creşterea anuală depăşind 27%. În ciuda crizei financiare mondiale, comerţul bilateral a crescut şi, spre exemplu, importurile Chinei din Europa Centrală şi de Est au urcat în medie cu 30%. Investiţiile cunosc în ambele direcţii un ritm din ce în ce mai susţinut, sfera de activitate a firmelor chinezeşti care investesc în Europa Centrală şi de Est cuprinzând industria chimică şi mecanică, a aparatelor electro-casnice, telecomunicaţiile, maşinile, noile tehnologii, înregistrând în acelaşi timp o tendinţă de extindere spre agricultură, finanţe, ştiinţă şi tehnologie, contribuind din ce în ce mai mult la creşterea economică şi la creşterea ratei de încadrare profesională din zona unde activează. De asemenea, domeniul infrastructurii a început să se facă remarcat prin rezultatele sale. Aşadar, se poate observa o multiplicare a punctelor de interes comun pe agenda de cooperare bilaterală şi o voinţă politică puternică şi fără precedent.

Cu toate acestea însă, există încă un decalaj destul de mare între situaţia actuală a cooperării şi necesarul real al părţilor. Astfel, spre exemplu, suprafaţa totală a celor 16 ţări ale Europei este de aproximativ 1,3 milioane de km, având o populaţie de aproximativ 123 milioane de locuitori, iar valoarea totală a schimburilor comerciale întreprinse de acestea cu China este numai cât cea a Italiei; de asemenea, suma totală a investiţiilor făcute de China în cele 16 ţări este mai mică decât cea a investiţiilor realizate în Suedia, iar investiţiile celor 16 state în China sunt mai mici decât ale Austriei. În plus, modul în care se realizează cooperarea economică şi comercială între China, România şi alte state este omogen şi nediversificat, nefiind susţinut prin proiecte de anvergură. În aceste condiţii, înfiinţarea Secretariatului va contribui la creşterea nivelului de colaborare dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est, la extinderea nivelului la care se desfăşoară acestea, oferind noi propuneri de cooperare în zone cu puternic potenţial şi conducând relaţiile dintre China şi ţările Europei de Est pe o nouă treaptă.

Referitor la viitorul investiţiilor şi cooperărilor bilaterale, în primul rând evidenţiem principiul "realităţii concrete". În ţările Europei Centrale şi de Est forţa de munca este în general de bună calitate, costul investiţiilor este mic comparativ cu cel din alte ţări europene, sistemul juridic este relativ bun, cererea pentru construcţia de drumuri, căi ferate, porturi sau centrale electrice este ridicată, iar firmele chinezeşti pot începe să ia în calcul aceste aspecte atunci când doresc să iniţieze proiecte de cooperare. În al doilea rând, trebuie extins domeniul de colaborare. Ţările Europei Centrale şi de Est beneficiază de o bună bază în agricultură, în industria mecanică, a energiei şi a prelucrării alimentelor, dispun de avantajele tehnologiei proprii şi de produse specifice, având forţa de a penetra piaţa din China şi de a iniţia cooperări cu firmele chinezeşti. În al treilea rând, sperăm că toate guvernele acestor ţări vor crea condiţii favorabile pentru realizarea colaborărilor bilaterale în domeniul comerţului şi al investiţiilor reciproce, că se vor opune protecţionismului şi vor oferi părţilor un cadru concurenţial echitabil.

România este una dintre cele mai importante destinaţii ale investitorilor chinezi în Europa Centrală şi de Est, firmele chineze fiind dornice să pătrundă pe piaţa românească, să investească şi să desfăşoare activităţi economice în această ţară, în industriile tradiţionale şi în domeniile de marcă precum oenologia, apicultura, metalurgia, chimia, energia solară şi eoliană, prelucrarea lemnului şi software-ul.

În spaţiul public românesc se anunţă viitoare investiţii chineze, care dintre acestea sunt mai aproape de a fi materializate?

Firmele chinezeşti sunt foarte interesate să investească în România, urmărind cu precădere domeniile agriculturii, telecomunicaţiilor, infrastructurii şi energiilor regenerabile, o serie de proiecte de colaborare fiind în faza negocierilor între părţi. De asemenea, mai multe delegaţii ale unor mari companii chinezeşti, printre care China Huadian Engineering CO., LTD., China Energy Conservation and Environmental Protection Group şi Shanghai Construction Group, s-au deplasat în România şi au purtat discuţii cu firmele interesate şi instituţiile de resort. China doreşte să întărească în continuare schimburile şi dialogurile cu România şi să promoveze cu succes proiectele de cooperare sino-române, pe baza principiului "guvernul are puterea de coordonare, piaţa are dinamismul, firmele au decizia".

AGERPRES,

Bucurşti 2012.09.11