Fu Jun, decan si profesor universitar al Înaltei Şcoli Guvernamentale din Universitatea Peking, a declarat că deşi stilul de conducere a Chinei a devenit mult mai profesionist, se simte încă nevoia de dezvoltare la nivel instituţional. Haiyan Wang, fondator al Institutului India-China, apreciază şi el, că liderii Chinei au devenit mai cooperanţi, o caracteristică necesară pentru viitoarea dezvoltare a ţării. Noii lideri vor trebui să faciliteze şi mai mult inovarea şi creativitatea, a mai spus Wang.
Bai Tongdong, Profesor de filozofie la Universitatea Fudan din Shanghai, consideră că liderii ţării vor trebui să reprezinte o gamă mai largă de interese. De asemenea, Schell apreciază că provocările viitoare vor necesita un nivel mai ridicat de leadership în China, un punct de vedere care a avut un larg ecou în rândul participanţilor la forum.
Economia Chinei este în faza în care trebuie abordate problemele privind capitalul, e de părere Arvind Subramanian, cercetător la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională şi autor al lucrării "Eclipse:Trăind în umbra dominaţiei economice a Chinei" Subramanian e convins că politicile referitoare la credite, subvenţii, întreprinderi de stat şi bănci vor depinde în totalitate de viitoarele reforme politice.China trebuie să facă schimbări pentru a menţine fundamentele guvernului său altfel s-ar putea confrunta cu riscul unor turbulenţe sociale sau politice, a mai spus Subramanian iar Wang a subliniat că viitorii lideri vor fi nevoiţi să manifeste o transparenţă sporită.
Kai-Fu Lee, preşedinte si director executiv al Departamentului de Inovaţii în munca de management, a remarcat rolul mass-mediei sociale în reformele aplicate în leadership-ulChinei, mediu folosit de conducătorii chinezi pentru a obţine părerea publică pe teme sociale.Liderii care doresc să ''se lupte'' cu grupările de interese legitime care s-au blocat în aplicarea reformelor ar trebui să utilizeze reţelele sociale pentru a obţine mai mult sprijin public, a mai spus Subramanian .