La Radio China Internaţional şi cu ocazia multiplelor evenimente oficiale la care am participat am descoperit valoarea de prieten, pe care China nu o atribuie oricui şi oricum. Iar România, în ciuda sincopelor de comunicare din ultima decadă, rămâne în lista scurtă de prieteni. Principalul argument constă în relaţiile bilaterale, politico-economico-culturale, pe care China şi România le-au derulat vreme de zeci de ani, până în 1990. Continui să fiu surprins de faptul că deşi sunt la mii de kilometri de patrie, în secţia română a radioului mă simt ca acasă, iar aici am decoperit, la o altă dimensiune, respectul pentru România, pentru istoria şi preţioasa ei cultură. Când întâlneşti chinezi care îţi vorbesc limba română literară, care îţi recită din Eminescu, Bacovia, Coşbuc, Alecsandri, care îţi vorbesc despre Eliade, Iorga, care au făcut o pasiune de viaţă din traducerea culturii române în limba chineză, respectul total este prea puţin. Pe aceşti oameni deosebiţi, anonimi în România, îi motivează amintirile plăcute adunate în anii de studiu din România, într-o perioadă în care ţara mea era un reper pentru multe ţări ale lumii.

Un gest de puternică recunoştinţă pentru relaţia de prietenie cu România a fost făcut recent de fostul preşedinte chinez, Jiang Zemin, care a introdus limba română în rândul principalelor nouă limbi de circulaţie internaţională apreciate şi utilizate la nivel de stat în Republica Populară Chineză. În colecţia „Manualul de limbi străine pentru cadrele de conducere" se regăseşte şi volumul „Limba română, 800 de fraze", alături de engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă, japoneză şi arabă. Şi la acest proiect specialiştii chinezi în limba română de la Radio China Internaţional şi-au adus contribuţia realizând varianta audio a cărţii.