Când locuieşti într-un oraş cu o populaţie egală cu cea a ţării tale, cu un număr egal de maşini cu cele din ţara ta şi cu o reţea de autostrăzi la care România visează să ajungă în următorii 10-20 de ani, eşti tentat să crezi că puţine sunt situaţiile în care să fii surprins. Starea aceasta de surprindere, câtă vreme eşti cu mintea şi sufletul deschise, dezbărat de idei lipsite de realism, este una permanentă.