Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | China ABCEconomie-Societate Salut, China
Ceaiul şi vinul, două verigi pentru colaborarea economică chino-română
2017-01-06 19:52:13 cri-1

- Dialogul între ceaiul negru Anhua şi vinul roşu românesc, comentat de doi organizatori

 


He Jian acordă un interviu RCI.

 

Hu Dayan acordă un interviu RCI.

 

„Dialogul între ceaiul negru Anhua şi vinul roşu românesc" din luna noiembrie a fost organizat în contextul implementării strategiei chineze „Noile Drumuri ale Mătăsii" şi a mecanismului de colaborare „16+1". În acest an au fost înregistrate noi progrese în dezvoltarea relaţiilor economice chino-române. În iunie a fost inaugurat pavilionul permanent al României din cadrul Centrului Expoziţional de la Ningbo. În octombrie a fost deschis la Bucureşti Centrul de Promovare în România a Turismului din Provincia Guangdong. În timpul Dialogului Ceai-Vin din Yiyang, directorul Consiliului pentru Promovarea Comerţului al provinciei Hunan, He Jian, şi primul consilier de onoare al Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi reprezentant-şef în China a Camerei, Hu Dayan, au spus Radio China Internaţional cum văd acest eveniment într-o prismă mai largă.

Consiliul pentru Promovarea Comerţului al provinciei Hunan şi Camera de Comerţ şi Industrie a României sunt doi dintre principalii organizatori ai acestei manifestări. Directorul He Jian ne-a făcut mai întâi o prezentare a consiliului pe care-l conduce şi ne-a explicat de ce acest consiliu a vrut să găzduiască evenimentul.

„Consiliul pentru Promovarea Comerţului al provinciei Hunan are drept atribuţii edificarea unei platforme pentru întărirea schimburilor comerciale şi a investiţiilor între provincia Hunan şi ţări străine şi a cooperării în capacitatea de producţie. Consiliul nostru a instituit deja un bun mecanism de colaborare cu ţări europene. Din 2008, noi am început să organizăm Târgul Comercial Hunan-Europa, având o bună cooperare cu Comisia Europeană, ţări ale UE şi Enterprise Europe Network (EEN), ce ajută IMM-urile să-şi extindă afacerile pe piaţa europeană. În ultimii doi ani, consiliul a găzduit Târgul comercial bazat pe platforma de Servicii şi Produse B2B Hunan-Europa. De aceea, acestea au pus o bună bază pentru cooperări economice şi comerciale cu România şi alte ţări din ECE. De aceea, consiliul a organizat, împreună cu Camera de Comerţ şi Industie din România această activitate. Responsabili ai Consiliului pentru Promovarea Comerţului al provinciei Hunan au vizitat anul acesta Georgia, Kazahstan şi ţări ale ECE, aflând că ceaiul negru Anhua are o mare perspectivă de comercializare pe piaţa ECE. De aceea, eram şi mai hotărâţi să găzduim acest dialog. "

He Jian a dezvăluit mai multe aspecte interesante despre tema evenimentului, precum şi despre specificul celor două băuturi.

„Dorim să valorificăm influenţa vinului românesc pe piaţa europeană şi mondială, precum şi poziţia ceaiului negru Anhua în toate categoriile de ceai chinezeşti şi internaţionale. Totodată am stabilit o temă foarte interesantă, şi anume ,fermentarea timpului'. Culorile roşu şi negru sunt pline de nuanţe romantice şi ne fac să ne gândim la romanul francez ,Roşu şi negru' de Stendhal. Dorim ca prin această manifestare să dăm un impuls schimburilor comerciale chino-române. Vinul roşu românesc şi ceaiul negru Anhua au atât similitudini, cât şi diferenţe, putând să se completeze reciproc. Cred că vinul roşu românesc presupune mai multe elemente de mişcare, iar ceaiul negru Anhua combină mai mulţi factori liniştitori. "

Producători români de vin participanţi la Dialogul Ceai-Vin din Yiyang discută cu comercianţi chinezi de ceai.

 

He Jian a declarat că acest eveniment a fost organizat şi datorită dezvoltării vertiginoase a transporturilor feroviare chineze către Europa, inclusiv a transporturilor dintre Changsha şi Europa. El a detaliat că trenurile China-Europa de mărfuri, date în funcţiune în 2011, cuprind trei trasee, cel de vest, cel central şi cel de est. Principalele linii vizează Chongqing-Duisburg (Germania), Chengdu-Lodz (Polonia), Zhengzhou- Hamburg (Germania), Suzhou-Varşovia, Wuhan-Lyon (Franţa), Changsha- Duisburg (Germania), Yiwu-Madrid, Harbin-Biklyan (Rusia), Harbin-Hamburg, Guangzhou-Moscova, etc. Trenuri China-Europa de mărfuri acoperă trei pătrimi din regiunile Chinei. Fiecare tren are nevoie de doar 6-10 zile pentru a ajunge în Europa. Se calculează că populaţia totală a ţărilor situate de-a lungul acestor trasee este de aproape 3 miliarde de locuitori. Până în iunie 2016, au circulat 1.700 de trenuri China-Europa. Trenurile care circulă între Changsha şi ţări europene datează din octombrie 2014. În primele cinci luni ale anului 2016 au fost transportate 53 de mii de tone de mărfuri chinezeşti şi europene, în valoare de 248 milioane de dolari americani, de către trenurile de pe această linie. Produsele din Hunan exportate pe această cale cuprind mai ales, ceai, instalaţii mecanice, electronice şi textile, etc. Iar mărfurile europene aduse în Hunan de către trenurile care se întorc vizează lapte praf, vin, bere, cârnaţi semiprelucraţi, etc. He Jian a spus:

„România se află de-a lungul strategiei chineze ,Noile Drumuri ale Mătăsii' şi al liniei feroviare Changsha-Duisburg. Un volum de produse din Hunan au fost transportate pe această linie, ce constituie o componentă a tuturor trenurilor chineze care circulă către Europa. Sperăm că şi mai multe produse europene vor fi introduse în China prin intermediul trenurilor noastre. Însă acest număr rămâne mic în comparaţie cu volumul mărfurilor chinezeşti transportate pe această linie feroviară. Ca atare, dacă un volum mare de vin şi alte produse româneşti va putea fi vândut în Hunan, va fi un bun exemplu şi un mare imbold pentru extinderea comerţului între Hunan şi Europa."

He Jian a recunoscut că între provincia Hunan şi România încă nu există mari obiective de colaborare economică. Dar el a opinat că produsele agricole şi turistice româneşti dispun de o mare competitivitate.

„Carnea de vită şi oaie, mierea şi alte produse agricole şi produse agro-alimentare românești sunt de calitate bună, iar peisajele naturale din România sunt foarte frumoase. Prin târguri comerciale, se vor intensifica şi schimburile interumane. În sectorul turistic, dorim ca agenţii turistice din Hunan să trimită grupuri în România." 

Directorul He Jian a degustat vinul românesc şi a fost impresionat de gustul lui aparte.

„Am o foarte bună impresie despre vinul românesc. La savurare, am putut simţi imediat că nu este la fel ca multe alte soiuri de vin. Este mai pur şi emană o mireasmă deosebită. Îndată ce deschizi capacul, poţi simţi mirosul unei arome aparte. Vinul românesc este împărţit în prima clasă, clasa mijlocie şi clasa inferioară. Am degustat, în special, vinul din clasele mijlocii şi inferioare. L-am savurat pe cel de prima clasă, care dispune într-adevăr de o calitate superioară. Sunt vinuri din alte ţări, ce sunt exportate în China în butoi, şi sunt îmbuteliate în ţara noastră. Cel românesc este importat în sticle originale, ce asigură calitatea şi gustul original al acestuia."

În 11 noiembrie 2016 a fost deschis Centrul de Comerţ Internaţional din Piaţa Gaoqiao din Changsha, unde există şi pavilionul României.

 

He Jian crede că vinul românesc are multe avantaje pe piaţa băuturilor din Hunan.

„În Hunan nu există nicio fabrică de vin. Locuitorilor din Hunan le place să bea ţuică. De aceea, vinul românesc este competitiv în provincia noastră faţă de vinurile din Franţa şi SUA. Sperăm că Dialogul între ceaiul negru Anhua şi vinul roşu românesc va fi organizat anual în China şi România. După câţiva ani, rezultatele bune se vor vedea."

He Jian a menţionat vechea istorie a schimburilor între ceaiul negru Anhua şi vinul occidental.

„Ceaiul negru Anhua a fost introdus în Europa pe Drumul Mătăsii terestru şi cel maritim. Pe traseul terestru, ceaiul nostru, porţelan, mătase şi alte tipuri de mărfuri au fost transporte prin Xi'an, Gansu, şi mai spre vest, intrând în Europa. Pe de altă parte, produsele europene au fost transportate la noi prin aceleaşi trasee, inclusiv struguri şi vinuri. Pe traseul maritim, produse chinezeşti, inclusiv ceaiul negru Anhua, au fost comercializate prin nave în Europa. "

He Jian a spus că chiar astăzi, ceaiul negru Anhua este foarte căutat în ţările din Asia Centrală şi ţări ale ECE, aflate pe traseul străvechiului Drum al Mătăsii.

„Ceaiul negru Anhua are o mare capacitate de îmbunătăţire a structurii nutritive a locuitorilor de-a lungul străvechiului Drum al Mătăsii. Anul acesta, când delegaţia consiliului a făcut o vizită în Gerogia, colegii mei au aflat că 80% din ceaiul vândut pe piaţa georgiană a provenit din Hunan şi majoritatea din cel din Hunan a provenit din Anhua. De aceea, dorim să mărim exporturile de ceai negru Anhua în ţările din Asia Centrală şi ECE, astfel va fi impulsionată legătura comercială între Hunan şi ECE şi în alte domenii."

He Jian a arătat că prin negocieri şi vizite în fabrici şi plantaţii de ceai din Yiyang şi Anhua, producătorii români de vin au impresii şi mai adânci faţă de cultura ceaiului negru Anhua. Altfel, activitatea poate da un imbold prieteniei chino-române.

„În antichitate, ceaiul negru Anhua a fost dus în Europa, iar vinul occidental a fost adus în China. Evenimentul de astăzi a micşorat încă o dată distanţa geografică dintre cele două părți şi va întări sentimentele de prietenie dintre cele două popoare."

Primul consilier de onoare al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Hu Dayan, a spus că dialogul între ceaiul negru Anhua şi vinul roşu românesc întrunchipează şi schimburile culturale între cele două state.

„Dorim ca prin acest eveniment să se poată impulsiona schimburile culturale între cele două state. Participanţii pot cunoaşte mai bine cultura din ţara cealaltă. Este un proces de aflări interesante. România dispune de o istorie de 4000 de ani de venificare. Ceaiul negru Anhua posedă de asemenea o istorie de peste o mie de ani. Timpul îndelungat de existenţă a celor două băuturi le-a transformat pe amândouă în adevărate moşteniri culturale, ce întrunchipează şi cultura străveche a celor două popoare. "

Hu Dayan a spus că reprezentanţi ai opt companii faimoase de vin româneşti au un mare interes faţă de piaţa din Hunan.

„Producătorii români au un mare interes faţă de ceaiul negru Anhua, deoarece ceaiul chinezesc are o faimă mondială. Din ce în ce mai mulţi străini au început să bea ceaiul, în afară de cafea. Producătorii români vor vizita şi fabrici de ceai din Anhua şi vor vedea cu ochii lor procesul de prelucrare a ceaiului, căutând similitudini între cele două băuturi şi multe subiecte de comunicare ca să afle mai multe aspecte culturale din partea cealaltă. Mulţi producători de vin româneşti au căi de desfacere proprii şi foarte bune. Aparţinând amândouă băuturii, comercianţii de vin pot vinde şi ceai. Din câte ştiu eu, producătorii români de vin participanţi la târgul de astăzi au strâns eşantioane, broşuri şi alte documente despre ceaiul negru Anhua. Pe de altă parte, responsabili ai opt companii cunoscute de vinuri româneşti au adus vinuri aici, ei au deschis multe sticle de vin şi au comunicat foarte bine cu comercianţi chinezi."

După participarea la dialogul din Yiyang, însoţiţi de directorul He Jian, Hu Dayan, împreună cu ambasadorul român în China, Doru Costea, consilierul economic al ambasadei României la Beijing, Viorel Beltechi, și alți 17 membri ai delegaţiei române, au vizitat în 10 noiembrie Centrul Huayuanhua din Changsha, pentru a discuta despre deschiderea în acest centru a unei reprezentanţe a României, care să se ocupe de vizarea de paşapoarte pentru călătorii în România şi de îndeplinire a altor formalităţi pentru afaceri comerciale cu România.

De asemenea, în 11 noiembrie a fost deschis Centrul de Comerţ Internaţional din Piaţa Gaoqiao din Changsha, unde există şi o sală dedicată celor 16 ţări ale ECE, inclusiv România. Centrul are o suprafaţă de 23 de mii de metri pătraţi. La construcţia centrului a fost investită suma de 400 de milioane de yuani.

Datorită pavilionului României, ce a fost deschis şi graţie eforturilor depuse de către Societatea de comerţ chino-român din Hunan, vinul, produse lactate, produse textile, îmbrăcăminte, obiecte de artă din România vor fi expuse şi vândute pe Piaţa Gaoqiao din Hunan şi vor fi vândute în Hunan şi în alte localităţi ale Chinei. Totodată, se caută agenţi şi comercianţi chinezi ai produselor româneşti prin intermediul Pieţei Gaoqiao. Pe de altă parte, produse specifice provinciei Hunan, precum porţelan, ceai, obiecte artizanale vor fi vândute în România şi în alte ţări europene prin Piaţa Gaoqiao.

[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
   Webradio
înregistrările săptămânii
programe
Radio Online
• 2017/04/29• 2017/04/28
• 2017/04/27• 2017/04/26
• 2017/04/25• 2017/04/24
• 2017/04/23• 2017/04/22
mai mult>>
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China