Continuăm astăzi povestea singurei femei ce a lucrat în spitalul de campanie care i-a servit pe „tigrii zburători".

La începutul secolului trecut chinezoaicele se măritau la o vârstă foarte fragedă şi-şi trăiau apoi toată viaţa între pereţii căminului conjugal. Rita Wong a vrut altceva. A învăţat şi şi-a ales o carieră. Tânăra, născută în Macao şi educată în Hong Kong, a devenit asistentă medicală calificată în 1941. Imediat a a început să lucreze la un spital local, dar la sfârşitul japonezii au ocupat teritoriul. Străinii care lucrau în spital au fost trimişi în lagăr, iar chinezii au fost siliţi să rămână pe loc, ameninţaţi că vor fi executaţi dacă încearcă să părăsească teritoriul.

Wong a revenit pe ascuns în Macao. A lucrat într-un spital, asistând neputincioasă cum zilnic a zeci de persoane mureau din lipsă de medicamente. A aflat că mai multe colege de şcoală lucrau într-un spital american în Sichuan. S-a hotărât să meargă acolo.

Acompaniată de fratele ei s-a aventurat într-o călătorie de 1000 km, dificilă şi plină de primejdii. Când a ajuns la destinaţie, şi-a oferit serviciile la cartierul general al forţelor aliate. A fost trimisă la un spital al forţelor aeriene în Yunnan, unde era mare nevoie de cadre medicale care să vorbească engleza.

Combatanţii americani din American Volunteer Group (Grupul American de Voluntari), care îşi desenau pe botul avioanelor dinţi ascuţiţi de rechin, au fost cunoscuţi de chinezi ca „tigrii zburători", urmare a curajului arătat în lupta cu inamicul. Împreună cu camarazii lor chinezi au deschis o rută de aprovizionare dinspre India, peste masivul Himalaya. Ruta se numea „Cocoaşa", din cauza altitudinii mari a lanţului muntos ce terebuia depăşit. Zborurile erau extrem de periculoase. Aproape în fiecare zi se prăbuşeau avioane în misiune.

Curînd Rita Wong a fost transferată la spitalul de lângă aerodromul de la Yunnanyi, acolo unde avea să-şi reîntâlnească peste decenii camarazii. Spre surpriza ei, era singura femeie din tot colectivul medical. A ajuns repede să se obişnuiască cu suferinţe atroce şi chipuri desfigurate în urma confruntărilor din înălţimi. Şi-a făcut cu conştiincioziotate datoria, dar s-a şi îndrăgostit de un pilot american de la acea bază.

La plecarea în ţară către finele războiului, acesta a promis că o va căuta la adresa ei din Macao. Numai că mama Ritei a murit, tatăl a dat faliment şi familia s-a mutat. Totuşi un coleg chinez de spital, care ştia pe unde-i plăcea să se plimbe, a reuşit să dea de ea după vreun an şi în scurtă vreme cei doi s-au căsătorit, lucrând în China după proclamarea republicii populare. Şi-au văzut de meserie şi au format o familie fericită, binecuvântată cu doi fii şi o fiică. Numai anii Revoluţiei Culturale au fost mai grei.

Când vremurile s-au schimbat, revenită în Macao la 67 de ani, a dschis o fabrică de jucării, care s-a dovedit o afacere prosperă. În 2002 a lăsat locul copiilor revenind la Kunming. Aici a primit în 2003 un pachet din SUA de la familia fratelui ei, care tocmai murise. Conţinea diverse hârtii, care de fapt îi aparţineau. Între ele, legitimaţia pe care a avut-o la spitalul militar, o fotografie a iubitului ei de atunci şi câteva scrisori nedeschise din 1946 ale pilotului american, ce încercase cu disperare, dar în van să o regăsească. Fusese până şi în Macao. Între timp se mutase definitiv în ceruri.

Asistenta care a simţit în anii grei ai războiului că locul ei este alături de cei care luptau pentru eliberarea patriei a trăit aproape 6 decenii în capitala provinciei Yunnan ca o femeie oarecare. Nimeni din cei din jurul ei nu a ştiut că au de-a face cu o adevărată eroină a Războiului de Rezistenţă împotriva Japonezilor şi nici de povestea unei iubiri neîmplinite.

Realizatorul şi prezentatorul Emil Mirasova vă mulţumeşte pentru Atenţie şi vă aşteaptă din nou săptămâna viitoare.