Despre CRIRedacția noastră
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi și mediu

Economic

Sport

Naționalități din China

Turism în China

Bucătăria chineză
(GMT+08:00) 2006-02-09 20:06:31    
Datini și obiceiuri la Sărbătoarea Primăverii

cri-1

Stimați ascultători, duminică, 29 ianuarie după calendarul gregorian, a fost Anul Nou după calendarul tradițional chinezesc, cunoscut după cum știți dumneavoastră, prin denumirea de Sărbătorea Primăverii, cea mai mare sărbătoare tradițională a națiunii chineze, tot așa de prețuită ca și Crăciunul și Curbanul pentru alte popoare.

În China obiceiul Sărbătorii de Primăvară datează de circa patru mii de ani! Numai că la început nu se numea așa și nici nu avea o zi fixă. În secolul al X-lea î.e.n. chinezii au numit Anul Nou „Sărbătoarea Primăverii". Pe vremea aceea, cuvântul „an" (Nian în chineză) avea un sens anume: recolte bogate la toate culturile.

După tradiția populară din China, Sărbătoarea Primăverii curpinde, în sens larg, o perioadă lungă, începând din ziua de 23, și chiar 8 a ultimei luini din calendarul tradițional chinezesc, și terminându-se la data de 15 a primei luni, cu Festivalul Lampioanelor. În această perioadă, ultimia noapte a anului, adică ajunul Anului Nou, și întâia zi a primei luni din noul an sunt cele mai bogate în manifestări folclorice și socotite drept puncte culminante ale sărbătorii.

Ajunul Anului Nou chinezesc este petrecut în multe și diferite feluri, diferențiindu-se de la o localitate la alta. Nelipsită este atât în nordul, cât și în sudul țării, cina luată împreună de întreaga familie. Sărbătoarea este o bună ocazie pentru fiecare, indiferent unde s-ar afla, să se întoarcă acasă lu să fie alături de ai săi. La această cină în fimilie, se servesc de regulă zeci de feluri de preparate dintre care, mai ales în sudul țării, peștele și brânza de soia nu pot lipsi, deoarece, pronunția cuvintelor „brânză" și „pește" este identică în limba chineză cu „bunăstare" și „belșug", în sens simbolic firește. În nordul Chinei la cina amintită, de regulă nu lipsesc colțunașii.

În ajunul Anului Nou mai există un obicei la fel ca la români, anume de a veghea la sfârșitul anului. Oamenii își iau rămas bun de la anul ce se încheie și-l întâmpină pe cel nou, în care își pun speranțele cele mai frumoase, petrecând revelionul cu mare veselie. În unele regiuni, la sate, încă de la ora 4 – 5 dimineață, tinerii și adolescenții încep să așeze și să aprindă petarde.

Obiceiul este legat de o legendă potrivit căreia în antichitate exista un demon numit „Anul", care viețuia și viețuia în pădure. În ajunul anului nou demonul intra în sat făcând rău oamenilor. Într-un an demonul a trecut poarta casei unui om sărac. Acesta, neavând de nici unele și nici mâncare, a pus niște trestii de bambus în sobă, ca să aibă măcar foc. Bucățile de bambus cuprinse de flăcări, au explodat cu zgomot mare și l-au băgat pe demon în toți sperieții, punându-l pe fugă. Vestea s-a răspândit și toți sătenii au început să pună pe foc bumbuși în ajunul noului an, cu speranța că și ei vor izgoni demonii. Ulterior, după ce au inventat praful de pușcă, chinezii au renunțat să pună bambusul pe foc și au fabricat pocnitori. În zilele noastre, în perioada Sărbătorii Primăverii, atât la sate cât și în orașe, se aude ziua și noapte bubuitul neîncetat al petardelor, zeci și sute de mii ... subliniindu-se astfel atmosfera exuberantă a sărbătorii. Excepția fac unele mari metropole unde, din considerente de securitate, sunt introduse anumite măsuri restrictive.

Un alt obicei este al stihurilor paralele dedicate primăverii. Stihurile acestea sunt întotdeauna în perechi, și se scriu pe două suluri de hârtie roșie, cu urări de Anul Nou. Apoi se lipesc pe canaturile ușii de la intrarea în casă. Culoarea roșie simbolizează, în concepția chinezilor, fericirea, bucuria și norocul.

În aceeași perioadă se practică în China și obiceiul de a împodobi camerele cu imagini de Anul Nou, deosebit de viu colorate. Aceste tablouri constituie un gen special de artă picturală în țara noastră. Ele sunt caracterizate prin trăsături fine, compoziții puțin exagerate, o policromie impresionantă și un specific pronunțat folcloric. Astfel de tablouri au ca tematică recolta bogată, aspecte ale muncii agricole, peisaje naturale, flori și păsări etc. Dintre acestea unele sunt lipite exclusiv pe uși și au un trecut foarte îndepărtat. În celebrul roman clasic chinezesc „Călătorie spre soare apune" se povestește că doi generali – Qin Shubao și Yu Chigong au stat de gardă, nopți în șir, în fața odăii împăratului Li Shimin din dinastia Tang (618 – 907 e.n.), apărându-i liniștea somnului de duhurile rele. Împăratului i s-a făcut milă de ei, și a dat poruncă unor pictori de curte să picteze portretele celor doi generali, care să fie apoi lipite pe canaturile porții. După aceea, oamenii de rând au început și ei să facă la fel și așa s-a născut obiceiul de care v-am amintit.

Dintre cele mai vesele manifestări ale Sărbătorii Primăverii din China se numără și tradiționalul Yuan Xiao, adică Festivalul Lampioanelor care se desfășoară la două săptămâni după Anul Nou chinezesc. Trei zile și trei nopți, principalele străzi ale localităților din țară trepidează sub șuvoiul neîntrerupt ale carelor și corăbiilor alegorice, fastuos împodobite, purtând personaje cunoscute, din folclorul local. Aceste care și corăbii sunt înconjurate de muzicanți și formații artistice, ca și de dansatori pe catalige. Se pot vedea multe măști și costume pitorești. Copii înveșmântați în mătase roșie și galbenă, simbol al bucuriei, izbesc necontenit micile lor talere de aramă. Nu lipsesc nici tinerele fete cu pas grațios. Cortegiile sunt însoțite de mii și zeci de mii de locuitori care poartă lampioane colorate, de toate formele și mărimile. În piețele din orașe, sau la hotarele satelor, dragoni imenși și lei caraghioși, ascunzând sub „pielea" lor, din brocart roșu și negru, zece-doisprezece oameni, execută dansuri acrobatice amețitoare încurajați de spectatori entuziaști ...

În anii reformei și deschiderii, manifestările prilejuite de Sărbătoarea Primăverii au căpătat noi conținuturi. Fel și fel de târguri comerciale, festivaluri, iarmaroace, stagiuni teatrale și cinematografice, expoziții, competiții sportive, incluzând arte marțiale și altele, vin să reliefeze viața materială și starea sufletească tot mai bune, speranța și încrederea oamenilor în viitor, creând o atmosferă sărbătorească încă și mai pregnantă.

Dragi prieteni, v-am adus în atenție unele obiceiuri chinezești legate de Sărbătoarea Primăverii. Poporul nostru a pășit de câteva zile pragul Anului Nou tradițional, an al Câinelui după zodiacul chinezesc. Sperăm din toată inima ca acesta să ne aducă, și nouă și dumneavoastră, ca și oamenilor de pretutindeni, mai multe bucurii și satisfacții ale împlinirilor.