Etnia Mulao reprezintă una dintre minorităţile naţionale cu cea mai mică populaţie din ţara noastră. Majoritatea reprezentanţilor acesteia locuiesc în zonele muntoase din judeţul autonom al etniei Mulao, din provincia Guangxi. Conform ultimului recensământ, efectuat în 2000, această etnie numără aproape 207 400 de oameni. Ei vorbesc limba proprie, apropiată de cele ale etniilor Maonan, Tong şi Shui. Majoritatea membrilor Mulao cunosc şi limba chineză, iar o parte dintre ei vorbesc limba etniei Zhuang.

Strămoşii etniei Mulao sunt proveniţi din-un trib antic numit „Liao". Istoricii consideră că etnia Mulao s-a format din reprezentanţi ai populaţiilor Liao şi Ling, în timpul dinastiei Song. Zonele populate de Mulao sunt îndeobşte cele înconjurate de munţi înverziţi şi ape curgătoare limpezi. Zonele de-a lungul râurilor au oferit un mediu bun pentru dezvoltarea agriculturii. De aceea, Mulao sunt pricepuţi la cultivarea orezului. Ei au început, încă din vechime, să folosească uneltele şi animale pentru lucrările agricole. Tehnologiile şi uneltele întrebuinţate sunt similare cu cele folosite de naţionalităţile Han şi Zhuang. Conform consemnărilor istorice, etnia Mulao şi-a însuşit, încă de acum câteva sute de ani, tehnica producerii ceramicii, prin arderea obiectelor de lut. În dinastia Ming (1368-1644) au apărut şi fierari de etnie Mulao. Zonele locuite de această populaţie sunt bogate în resurse ale subsolului, mai ales în cărbune. Mulţi dintre Mulao îşi câştigau existenţa, din timpuri străvechi, cu mineritul, această etnie având cea mai mare populaţie, dintre minorităţile naţionale din ţară, care se ocupă cu extracţiile miniere. În afară de mine, în zonele locuite de etnia Mulao funcţionează şi multe fabrici – de ciment, îngrăşăminte chimice, insecticide, de prelucrare a lemnului şi a alimentelor. În prezent, regiunile populate de etnia Mulao sunt în majoritatea lor conectate la reţeaua rutieră, nivelul de viaţă al acestei populaţii creşte necontenit.

Reprezentanţii etiei Mulao sunt buni cântăreţi. Cântecele reprezintă o formă artistică prin care ei înfăţişează scene de muncă şi din viaţa cotidiană, dar şi răspândesc diferite cunoştiinţe generale. Tinerii îşi exprimă dragostea prin cântece, de cele mai multe ori improvizate. Cântecele etniei Mulao au versuri inteligent alcătuite şi plin de umor.

Reprezentanţii acestei populaţii locuiesc în case construite din pământ, acoperite cu ţigle. În majoritatea acestora există o sobă care foloseşte drept combunstibil cărbunele. Principala lor hrană constă din orez, porumb şi cartofi dulci. Consumarea cărnii de pisică şi şarpe este interzisă .

Referitor la portul etniei Mulao, până în dinastia Qing (1616-1911), femeile se îmbracau cu fustă dreaptă. Acum multe din ele poartă haine cu pulpanele largi şi pantaloni. Se împodobesc cu cercei, brăţări şi inele. Bărbaţii se îmbracă asemănător cu cei din naţionalitatea Han.

Tinerii etniei Mulao se căsătoresc la o vârstă fragedă. Căsătoriile trebuie aprobate de părinţi. Se practică obiceiul ca, după căsătorie, femeia să nu locuiască în casa soţului decât după ce naşte primul copil. Este admisă căsătoria cu reprezentanţii altor etnii. Nunta la Mulao comportă un ritual foarte complicat şi mari cheltuieli.

În privinţa credinţei, nu există o religie predominantă. Există practicanţi ai budismului, taoismului şi altor culte.

Etnia Mulao are multe sărbători. Cele mai importante sunt cea din 3 martie, după calendarul tradiţional, care se sărbătoreşte în cadrul satelor, Sărbătoarea Boului din 8 aprilie, o ocazie pentru ca boii să se odihnească după un an de muncă, Sărbătoarea Duanwu din 5 mai, Sărbătoarea tinereţii din 15 august, prilej pentru tineri de a-şi exprima afecţiunea şi dragostea şi Sărbătoarea Yifan, care se celebrează anual, la o zi după marcarea începutului iernii, dar are o amploare mai mare o dată la trei ani.