Despre CRIRedacția noastră
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi și mediu

Economic

Sport

Naționalități din China

Turism în China

Bucătăria chineză
(GMT+08:00) 2005-03-17 12:33:23    
Calendarul și horoscopul chinezesc

cri-1

Calendarul tradițional chinezesc este, după cum se știe, cea mai veche formă de înregistrare cronologică cunoscută în lume. A luat naștere în perioada domniei împăratului Huangdi, mai precis în anul 2637 î.e.n, deci în urmă cu aproape 4.700 de ani.

Este fondat în principal pe credința că astrul nopții, prin forța sa de atracție magnetică, exercită o mare influență asupra omului și așa se și explică de ce în popor se spune că este un calendar lunar. Dar noțiunea nu este exactă, deoarece calendarul delimitează lunile după momentul ridicării unei constelații în partea opusă asfințitului soarelui, prima zi a unei luni fiind ziua în care elipticul soarelui și al lunii este egal. Așa că este vorba mai degrabă de un calendar lunar și totodată solar.

Mai trebuie să notăm că, în China antică, se cunoșteau cinci planete, și anume a aurului care corespunde astăzi planetei Venus, a lemnului – Jupiter, a apei – Mercur, a focului – Marte și a pământului – Saturn. În secolul al 21-lea î.e.n., o rotație a planetei Jupiter era considerată drept un an. Numai că Anul Nou nu are o poziție fixă. Un an este împărțit în 12 luni. O lună obișnuită are 29 de zile, iar una mare 30 de zile. Deci, un an are 354 sau 355 de zile, cu 10 -- 11 zile mai puțin decât anul tropical. Așa că, din când în când, este necesar să se adauge unui an și o a 13-a lună. Regula este ca în 19 ani să apară 7 ani cu câte 13 luni.

În calendarul tradițional chinezesc se folosește o metodă specială de numerotare cronologică a anilor în cicluri. Un ciclu are 60 de ani și este alcătuit prin combinarea celor 10 Tian-Gan (tulpini cerești) cu cele 12 Di-Zhi (ramuri pământești).

Originea acestei forme de înregistrare cronologică prin ciclul de 60 de ani s-a pierdut în negura istoriei. La începutul dinastiei Han de acum peste 2000 de ani, strămoșii noștri au atribuit ca simbolul celor 12 semne „ramuri pământești", câte un animal. Dar de ce au fost tocmai alese aceste douăsprezece animale din lumea celor fără grai, ca simboluri zodiacale? În China antică, calul, bivolul, berbecul, cocoșul, câinele și porcul sunt nelipsite într-o gospodărie prosperă. Dragonul este un animal mitologic foarte prețuit, iar șarpele este supranumit „pui de dragon". Tigrul și maimuța simbolizează în zodiacul chinezesc ferocitatea, respectiv inteligența.

Dar, de ce șobolanul – acest animal departe de a fi drăguț - se numără printre celelalte 11, ba mai mult decât atât, el este așezat chiar pe primul loc? O legendă spune că la începutul începuturilor, Cerul și Pământul nu se desprinseseră încă, având o formă ciudată, aidoma unui ou uriaș. A apărut apoi șobolanul, acest rozător înnăscut, și a reușit să facă o gaură pe coaja „acestui ou". Oul s-a spart și din el au început să curgă fel și fel de lichide. Unele dintre ele, mai tulburi și mai grele, s-au sedimentat, formând pământul, altele mai limpezi și mai ușoare, s-au înălțat, formând cerul. Datorită acestui merit, se pare, primul semn zodiacal a fost atribuit șobolanului.

Potrivit ciclului zodiacal chinezesc, perioada 9 februarie 2005 – 29 ianuarie 2006 după calendarul gregorian va fi numit Yiyou, anul cocoșului. Cu ocazia Anului Nou Chinezesc, care va cădea de data aceasta la 9 februarie 2005, adresăm tuturor ascultătorilor și prietenilor români și moldoveni, sincere urări de bine și sănătate. Anul cocoșului să vă aducă cât mai multe împliniri și ... o „punguță doldora de bani"!

Li Jiayu