În antichitate ghicitul era o formă de anticipare pentru activităţile productive. În rândul populaţiei luoba se mai păstrează şi în prezent obiciul ghicitului în măruntaiele unei găini. Soarta se prevesteşte prin observarea culorii şi a traseului vinelor la cei doi lobi ai ficatului. Dacă traseul acestora nu este clar, nu prevesteşte nimic bun. O altă formă de ghicit se face prin observarea gălbenuşului unui ou fiert. Gălbenuşul fiert se mestecă uşor în gură. Apoi se pune pe o frunză de bananier. Dacă gălbenuşul are prea multe sau prea puţine bucăţele de mărimi diferite, nu înseamnă bun. Dacă gălbenuşul a rămas în bucăţele compacte, mari şi mici în număr aproape egal se preveşteşte ceva bun şi se aşteaptă noroc.